L21
Am făcut ţurţuri de frig.	Jsem zmrzlý jako rampouch.
apela, apelez la un specialist	obrátit se na odborníka
baston, oane N	hůl
Bate şi ţi se va deschide!	Tluč a bude ti otevřeno!
Ce îţi iei când plouă?	Co si bereš, když prší?
cearşaf, furi N	prostěradlo
cioară, ciori F	vrána
colac, ci M (de salvare)	pletenec, kolo (záchranný pás)
cort, turi N	stan
cuceri, resc şi alte femei	uchvátit i další ženy
da de = găsi	najít
duce fetiţa la şcoală, aduce fetiţa de la şcoală	vést dcerku do školy, přivést dcerku ze školy
duce gunoiul afară	vynést odpadky
fuma pe balcon	kouřit na balkoně
chiuli, chiulesc de la cursuri	ulejvat se z kurzů
Intrăm în apă să facem baie.	Jdeme do vody, abychom se vykoupali.
lacăt, te N	visací zámek
lanternă, ne F	lucerna, (kapesní) svítilna
lopăţică, lopăţele F	lopatka
lua lucrurile aşa cum sunt	brát věci tak, jak jsou
Mă topesc de cald.	Umírám vedrem.
Mor de cald/ de frig.	Umírám vedrem/ zimou.
Nu da oaia în paza lupului!	Nedělej kozla zahradníkem!
Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard!	Lepší vrabec v hrsti než holub na střeše.
Nu cheltui tot ce ai, mâine nu ştii de ce dai!	Mysli na zadní kolečka!
Nu vorbi neîntrebat!	Mluv, až budeš tázán!
Nu vorbi peste măsură, ci pune-ţi lacăt pe gură!	Dej si pusu na zámek!
Nu zice hop! până n-ai sărit!	Neříkej hop, dokud jsi nepřeskočil!
oaie, oi F	ovce
pază F	dohled, hlídka, stráž
Plouă cu găleata.	Lije jako z konve.
rochiţă, ţe F + bluziţă, ţe F	šatičky + blůzka
Să nu scoţi câinele din casă.	Nevyhnal by psa z domu.
sac, ci M de dormit	spací pytel, spacák
saltea, ele F de apă	nafukovací matrace
săpa, sap gradina (sapă, pe F)	okopávat zahradu (motyka)
sări, sar	skákat
Scot limba de căldura.	Plazím jazyk z vedra.
stropi, stropesc cu apă	kropit vodou
şosetă, te F + cioarapi M PL trei sferturi	ponožka + podkolenky
sterge praful	utírat prach
Tremur ca o frunză. (tremura, tremur)	Klepu se jako osika. (třást se)
Vin păsărelele.	Přilétají ptáci.
vine acasă punctual	přijít domů přesně, načas
vrabie, vrăbii F	vrabec
vreme de câine	psí počasí
L22
adult, lţi M	dospělý
Změny u nepřímé řeči aici » acolo acum » atunci azi » în zi aceea după-masă » în după-masa aceea mâine » a doua zi poimâine » peste două zile ieri » cu o zi înainte alaltăieri » cu două zile înainte	tady teď dnes odpoledne zítra pozítří včera předevčírem
apă distilată	destilovaná voda
aspirină calcică	aspirin obohacený vápníkem
beţiv, vi M	piják
confirma, confirm	potvrzovat
Cu ce vă putem servi?	Čím posloužíme?
cum de? = de ce?	jak to, že? = proč?
fiolă, le F (de vitamina C)	lahvička, ampulka (vitamínu C)
împăcare F + se împăca, împac ‡ se certa	smíření + smířit se ‡ hádat se
infirma, infirm	vyvracet, popírat
leucoplast, te N + plasture, ri M	leukoplast + náplast
pansament, te N	obvaz
pastilă, le F + tabletă, te F	pastilka + tabletka
penicilină injectabilă, tablete	penicilin v injekcích, v tabletách
Pentru copii sau pentru adulţi? Şi, şi.	Pro děti nebo pro dospělé? Tak i tak.
picătură, ri F	kapka
refuza, refuz	odmítat
se căsători = se mărita, mărit + se însura, însor	brát se = vdávat se + ženit se
se gândi ‡ se răzgândi	zamýšlet ‡ rozmyslet si
sfătui, sfătuiesc + 4. P	radit
sirop de tuse	sirup proti kašli
snoavă, ve F	historka
steril	sterilní
supozitor, oare N	čípek
Veniţi după-masă după picături!	Stavte se odpoledne pro kapky!
L23
Mă ustură = mă mănâncă pielea.	Svědí mě kůže.
Mă ustură = mă pişcă ochii.	Pálí = štípou mě oči.
Mă pasionează muzica.	Zajímá mě hudba.
Pe mine nu mă intereseaza romanele poliţiste.	Nezajímají mě detektivní romány.
Decât înţelept ofticos, mai bine măgar sănătos. (înţelept = savant)	Je lepší být zdravý osel než moudrý s tuberkulozou. (moudrý = učený)
umbla pe la doctori = merge	chodit po doktorech
oftalmolog, gi M	oční lékař
dentist, işti M = stomatolog,gi M	zubař
os, oase N	kost
criză de apendicită	zánět slepého střeva
N-ai mai încotro.	Nezbývá ti nic jiného.
ş. a. m. d. = ş. a. = e. t. c. şi aşa mai departe = şi alţii/şi altele = etcetera	atd. = aj.
sufla, suflu + suflu, uri N	oddechovat + dech
burtă, rţi F	břicho
genunchi, chi M	koleno
altă dată	jindy
simptom, me N	symptom
ameţi, ameţesc	mít závrať
Mi-e greaţă.	Je mi nevolno (od žaludku).
Vă doare când apăs aici? (apăsa, apăs)	Bolí vás, když vás tady zmáčknu? (tlačit, mačkat)
Ce alte simptome aveţi?	Jaké máte další symptomy?
stabili, lesc diagnosticul (diagnostic, ce N)	určit diagnózu (diagnóza)
Mi-am făcut o idee despre ceva.	Udělal jsem si o něčem úsudek.
Nici una nici alta.	Ani jedno, ani druhé.
Mi-am dat seama de ceva. (Dă-ţi seama!)	Uvědomil jsem si něco. (Uvědom si!)
se vindeca, mă vindec ‡ se îmbolnavi	uzdravit se ‡ onemocnět
impecabil	bezvadný
interveni, intervin	zasáhnout, zakročit
Nu-ţi face sânge rău!	Nedělej si zlou krev!
Îmi bate capul. (Nu-ţi bate capul!)	Lámu si hlavu. (Nelam si hlavu!)
Îmi iau picioarele la spinare. (Ia-ţi picioarele la spinare!)	Beru nohy na ramena. (Vezmi nohy na ramena!)
spinare, nări F	záda, hřeb (horský)
umăr, umeri M	rameno
Nu-ţi strica ochii!	Nekaž si oči!
gaură, ri F [ga-ură]	díra
gaură în stomac
batuţi în cap	padlí na hlavu
spart de râs	puklý smíchy
muştar N (Mi-a sărit muştarul.)	hořčice (Rozvztekal jsem se.)
ţandără, ţăndări F (Mi-a sarit ţandără.)	tříska (Vyletěl jsem.)
doaga, ge F (I-a sărit o doagă.)	povaha (člověka) (Má o kolečko navíc.)
ori	nebo
suci gâtul cuiva	zakroutit někomu krkem
vedea scântei/ vedea cai verzi pe pereţi	vidět hvězdičky
piuneză, ze F = pioneză (avea nervii în pioneze)	napínáček (být na nervy)
vine în păr	vjet si do vlasů
tăia firul (de păr) în patru	v něčem se pitvat
tras de păr	přitažený za vlasy
inima frântă	zlomené srdce
Vin la tine pe genunchi.	Přicházím k tobě po kolenou.
frânt, rupt de oboseală	zmožen únavou
mort de oboseală	mrtvý únavou
umflat	nafoukaný
putred (de bogat)	shnilý, zetlelý (hrozně bohatý)
corupt	podplacený
se scula cu stângul	vstát levou
porni cu dreptul	(vyrazit) pravou
cădea în picioare	vyváznout
fi cu ochii în patru	mít oči všude
mintal	mentální, duševní
maniac, ci M	maniak
vicios	vadný, neřestný
blid, de N (linge blide)	mísa (přiživovat se)
linge, ling	vylizovat
înghiţi, înghiţ găluşcă	spolknout hořkou pilulku
da ortul popii (ort je stará rumunská mince)	natáhnout bačkory
pară, G rei F (fi foc şi pară)	plamen (být rozhněvaný)
înflăcărat (de pasiuni)	zanícený (rozpálený vášní)
monstru, nştri M	zrůda, obluda
cap pătrat = om marginit	omezený člověk
Mi-au ieşit ochii din cap.	Mohl jsem si oči vykoukat.
viperă, re F (E o limbă de viperă.)	zmije (Má jedovatý jazyk.)
vită încâlţată	dobytek, kráva (nadávka)
cu toate acestea	nicméně, přesto
şobolan, ni M (de bibliotecă)	krysa, potkan (knihomol)
gâsculiţă, ţe F	husička
căci	protože, poněvadž
venă, ne F	žíla
nici un pic de...	ani trochu...
cu sânge rece	chladnokrevně
cheltui şi ochii din cap	utratit vše do posledního haléře
cu sânge fierbinte	horkokrevný
nu avea în vene nici un pic de sânge
Propoziţia incidentă are topica inversa.	Věta vložená má opačný slovosled.
Îi trataţi şi pe cei care beau?	Pečujete i o ty, kteří pijou?
infirmier, ri M + infirmieră, re F	očetřovatel + ošetřovatelka
medicul şef	vrchní lékař
medicul de salon	primář
ipohondru, ră, ri, re	hypochondr
L24
Am căzut la examen.	Propadl jsem u zkoušky.
Mi-am rupt mâna.	Zlomil jsem si ruku.
Mi-e rău.	Je mi zle.
îngrozitor	děsný, hrozný, strašný
Nu mi s-a întâmplat nimic.	Nic se mi nestalo.
se speria, mă sperii	polekat se
se cuveni, mă cuvin	patřit se, slušet se
gafă, fe F	bota (chyba)
Mă închid afară din casă.	Zabouchávám si dveře.
călca, calc	žehlit
ciob, buri N (Cioburile aduc noroc.)	střepy (Střepy přinášejí štěstí.)
inversa, inversez	zaměnit
coafeză, ze F	kadeřnice
potcoavă, ve F	podkova
Ai ghinion, dacă îţi taie calea o pisică neagră.	Máš smůlu, když ti přejde přes cestu černá kočka.
avea de-a face cu ceva	mít co dočinění
apăra, apăr	ochraňovat
socoti, socotesc	spočítat
iesi înaintea cuiva	vydat se někomu naproti
L25
Citesc ore în şir.	Čtu celé hodiny.
juca la loto	hrát loto
Îmi fac rost de ceva.	Něco si obstarávám.
Îmi bat joc de tine.	Tropím si z tebe šašky.
zăcea, zac	ležet, vězet
mirosul florilor	vůně, pach květin
foşnetul frunzelor	šelest listů
cu mic cu mare	všichni
pătrunde + pătruns de aer curat	pronikat + proniklý, prodchnutý čistým vzduchem
bună dispoziţie ‡ rea/proastă dispoziţie	dobrá nálada ‡ špatná nálada
de-a lungul ‡ de-a latul	podél ‡ po šířce
în centrul, în mijlocul ‡ la marginea	uprostřed ‡ na okraji
contra = împotriva + G	proti
destinat, conform = potrivit + D	určený
datorită = mulţumită, graţie + D	díky
pescuit N + pescar, ri M	rybaření + rybář
Cu ce ne ocupăm în timpul liber?	Čím se zabýváme ve volném čase?
cântări, cântăresc	vážit
agăta, agăt	zavěsit
apus, suri N ‡ răsărit, turi N	západ ‡ východ
prinde, prind	chytit
captură, ri F	kořist
uriaş	obrovský
cel mai mare peşte prins de pescari = cel mai mare peşte care a fost prins de pescari	největší z ryb, které chytili rybáři
vâna, vânează + vânat, turi N + vânător, ri M	ulovit + lov + lovec, myslivec
coase, cos + cusut N + croitor, ri M + croitoreasă, rese F	šít + šití + krejčí
grădinări, grădinăresc + grădinărit N + grădinar, ri M	zahradničit + zahradničení + zahradník
plimbăreţ, reaţă, reţi, reţe	cestovavý
desenator, ri M + desenatoare F	kreslíř + kreslířka
L26
Uşor de zis, greu de făcut.	To se lehce řekne, ale hůř už udělá.
amâna, amân	odložit, odročit
tunde, tund + tuns N	stříhat vlasy nebo vlnu + ostříhání
Îmi duc ceasul la reparat sau la reglat, la ceasornicărie.	Dávám hodinky do opravy nebo na seřízení k hodináři.
termina de	končit
da la	mít něco udělat
avea timp de	mít čas na
se pregăti de	připravit se na
De fumat, mă doare capul.	Z kouře mě bolí hlava
pe neaşteptate	neočekávaně
pe nemâncate	aniž bych, bys, by... jedl = bez jídla
pe neprăgătite	bez přípravy
(ne)priceput	(ne)znalý, (ne)zběhlý
curăţătorie, ii F	čistírna
foarfece M	nůžky
tocilărie, ii F	brusičství
Ba mai mult!	Ba co víc!
coase, cos	šít
aşadar	tedy
nu numai - ci şi	ne jen, ale i
tivi, tivesc	obrubovat, lemovat
strâmta, strâmtez	zužovat, zúžit
lungi, lungesc	prodlužovat, natahovat
mări, măresc	zvětšit
pantofar, ri M	obuvník
ceainărie, ii F	čajovna
bon de decupat	ústřižek
maşină de cusut	šicí stroj
fier de ondulat	kulma
praf de curăţat	prášek na čištění
pastă de lipit	lepicí pasta
străin ‡ autohton	cizí ‡ tuzemský
măritul unei fotografii	zvětšenina fotografie
adesea = des	často
raţiune, ni F	rozum, důvod
omenire, ri F	lidstvo
goană, ne F	hon, úprk
nicăieri	nikde, nikam
proprietar, ri M	vlastník
geamăn + gemeni	dvojitý + dvojčata
deosebi, deosebesc de ceva	rozeznávat co od čeho
numărul 7 simplu şi 7 bis	číslo 7 a 7a
deodată	najednou, současně
proprietate, tăţi F	vlastnictví
da casa cu chirie ‡ lua casa cu chirie + închiria	dát do pronájmu ‡ vzít do pronájmu + pronajmout
Casele plăceau la toată lumea.	Ty domy se líbily všem.
lesne = uşor	snadno, lehce
se învoi, mă învoiesc = se înţelege = cădea de acord	dohodnout se
demodat	zastaralý, nemoderní
ud	mokrý
vopsit N	barvení (vlasů)
permanent, te N	permanentka, trvalá
de data asta	tentokrát
chibzuinţă, ţe F	úvaha
Vorba vine.	Jak se říká.
căci	protože
camera servitorilor	pokoj pro služku
încurcătură, ri F	nedorozumění
băga, bag	vstrčit
Al cui e creionul acesta? Al meu.	Čí je tahle tužka? Moje.
proprietar a trei case	vlastník tří domů
L27
Vă face plăcere să...? = V-ar face plăcere să...?	Líbilo by se vám?
Vă inteaesează să...? = V-ar interesa să...?	Zajímalo by vás?
reproşa
De ce ai întârziat? = Ai fi putut să nu întârzii.= Puteai să nu întârzii.	Proč ses opozdil? = Nemusel jsi chodit pozdě.
De ce nu mi-ai scris? = Ai fi putut să-mi scrii. = Puteai să-mi scrii.	Proč jsi mi nenapsal? = Mohl jsi mi napsat.
De ce arde supa?	Proč polévka pálí?
subsemnat	níže podepsaný
binevoi, binevoiesc	ráčit
înscrie la ceva	zapsat do čeho
V-aş fi recunoscător...	Byl bych vám vděčný...
cât mai urgent	co nejrychleji
Cu mulţumiri şi deosebită stimă...	S úctou...
cărare, rări F	pěšina, stezka
mândru	miláček
pipăi, pipăi	hmatat, ohmatávat
mătase, tăsuri F	hedvábí
faţă de perină
rouă F	rosa
de = dacă	jestli
sprânceană, cene F	obočí
păcat, te N	hřích, prohřešek
dor, ruri N	stesk, touha
tătic	tatínek
Să am bani destui, aş lua avionul. = Dacă aş avea bani destui, aş lua avionul. + Să fi avut bani destui, aş fi luat avionul. = Dacă aş fi avut bani destui, aş fi luat avionul. = Dacă aveam bani destui, aş fi luat avionul.	Kdybych měl dost peněz, letěl bych letadlem.
Dacă nu e colac, e bună şi pâinea.	Když není koláč, je dobrý i chleba.
împiedica, împiedic	zabrzdit, spoutat
pretext, te N	záminka, výmluva
renunţa, renunţ la ceva	zřeknout se čeho
cu adevărat	opravdu
o insulă pustie	pustý ostrov
L28
Dacă nu-i cap, vai de picioare!	Co není v hlavě, je v nohách.
Dacă dai, n-ai!
Daţi-mi-o!	Dejte mi ji!
Vreau să ţi-o dau!	Chci ti ji dát.
Şi le cumpără singur.	Koupí si je sám.
Vi-i dau mâine.	Dám vám je zítra.
(de) gală	slavnostní
Mi-e strâmt la umeri.	Škrtí mě to na ramenou.
vernil (neměnný tvar)	tmavě zelený
Mi se potriveşte.	To se mi hodí.
crem	krémový
Încercaţi-o pe aceasta! Da, pe asta o iau! + Cumpăraţi-l pe cel mai ieftin! (Ve 4. pádě předchází ukazovací zájmena acesta a cel předložka pe a osobní zájmeno.)	Vyzkoušejte si tuhle! Ano, tuhle si vezmu. + Kupte si ten nejlevnější!
Nu-i aşa?	Není-liž pravda?
Cei din urmă vor fi cei dintâi.
Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
Îmi vine să plec.	Chce se mi odejít.
strănuta, strănut	kýchat
muşchi, muşchi M	sval, mech
muşchi ţigănesc	svíčková
Îmi vâjâi urechile.	Hučí mi v uších.
din cauza = din pricina + 2. PÁD	protože, z důvodu
câteodată	někdy
(se) molipsi, molipsesc	nakazit se
vânăt + (se) învineti, învinetesc	tmavomodrý + zmodrat
alb + (se) albi, albesc	bílý + zbělat
contra = împotriva	proti
în spatele = în urma	za
în faţa = înaintea	před
de-a latul ‡ de-a curmezisul	našíř, na šířku ‡ napříč, šikmo
deasupra ‡ dedesubt(ul)	nad ‡ pod
îndesat	nacpaný, zavalitý
Fie!	OK! Budiž!
strecura, strecor	přecedit
pesmet N	suchar
castană, ne F	kaštan
mâţă, ţe F = pisică, ci F [pisíka]	kočka
Nu vinde castraveţi grădinarului!	Nepoučuj zkušeného! nenos dříví do lesa!
Scoate castanele din foc cu mâna altuia.	Dát za sebe tahat kaštany z ohně.
Nu cumpăra mâţa-n sac!	Nekupuj zajíce v pytli!
Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!	Nehas, co tě nepálí!
Cu cât daţi conopidă? Cu 20 de lei kilogramul.	Za kolik máte květák? Za 20 lei kilogram.
Trebuie să fie fiartă. = Trebuie fiartă.	Musí se vařit.
Închis din cauză de boală.	Pro nemoc zavřeno.
N-a sunat ceasul.	Nezvonil mi zvonek.
pană de curent
Din cauzele multiple...!	Z mnohanásobných důvodů...!
Din cauze obiective!	Z objektivních příčin!
L29
Din ce cauză/ pricină ai întârziat?	Z jakého důvodu ses opozdil?
Din cauză că/ din pricină că/ fiindcă/ pentru că/ deoarece m-am trezit târziu.	Protože jsem se probudil pozdě.
Din cauza/ din pricina copiilor, din cauză de copii.	Kvůli dětem.
Din cauze multiple!	Z mnoha důvodů.
Din cauze obiective.	Z objektivních důvodů.
Din cauza/ din pricina cui ai căzut la examen? Din pricina/ din cauza mea.	Kvůli komu jsi propadl u zkoušky? Kvůli sobě.
a. c. = anul curent	tohoto roku
înregistra, înregistrez	zaregistrovat
(se) solda cu ceva, soldez	končit čím
rănit	raněný
precum	tak jako
pagubă, be F	škoda
Succesul său se datorează hazardului. (se datora, mă datorez)	Za svůj úspěch vděčí hazardu. (vděčit)
comite, comit	dopustit se čeho
supraveghere, ri F	dohled
nerespectarea regimului viteză, vitezei reglementare	nerespektování povolené rychlosti
neatenţia în conducere	nepozornost při řízení
depăşirea neregulamentară	nepovolené předjíždění
adormirea la volan	usnutí za volantem
Crăp de căldură. = Mă topesc de cald. = Mor de cald.	Umírám vedrem.
fractura, fracturez coaste	polámat kosti
autoturism, me N	sportovní auto
numărul de înmatriculare	státní poznávací značka
acorda prioritate de dreapta	dát přednost zprava
fi internat în stare gravă la clinică	být v těžkém stavu převezen do nemocnice
cerebral	mozkový
contuzie, ii F	pohmožděnina, odřenina
toracic	hrudní
leziune, ni F	poranění
deodată	najednou
frâna, frânez brusc	prudce brzdit
introduce, introduc = băga, bag scrisoare în cutie	vsunout dopis do schránky
prin aproperie = aproape	v okolí
Ce folos? = La ce bun?	Jaký by to mělo užitek?
L30
curbă, be F	zatáčka
parca, parchez	parkovat
veghea, veghez	bdít, střežit, hlídat
privelişte, ti F	pohled, vyhlídka
întins	rozsáhlý
brad, azi M + molid, izi M + stejar, ri M + fag, agi M	jedle + smrk + dub + buk
cerb, bi M	jelen
mistreţ, ţi M	divoký kanec
păşune, ni F	pastvina
tămăduitor	léčivý
adânc, curi N	hlubina
metale valorificate	cenné kovy
trece la examen	uspět u zkoušky
localnic, ci M = autohton, ni M	místní obyvatel
dovedi, dovedesc = demonstra, demonstrez	dokazovat, svědčit
păsi, păsesc	kráčet
meşter, ri M în prelucrarea lemnului	mistr ve zpracování dřeva
zvelt	štíhlý
regiune = zonă	oblast
deosebit = special = excepţional	zvláštní
indeosebi = mai ales = în special	hlavně, především
uscătură, ri F	chrastí, roští
curgătoare ‡ stătătoare	tekoucí ‡ stojatý
pârâu, pâraie N	potok
înainta, înaintez	postupovat
ramificaţie, ii F	odbočka
capodoperă, re F	mistrovské dílo
supranumi, supranumesc	dát přídomek, přízvisko
frescă, ce F	freska
circ, curi N	cirkus
zăcea, zac	vězet
Promite mare cu sarea.	Slibovat modré z nebe.
Nu vinde pielea ursului din pădure.
Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul.
A dat oaia în paza lupului.	Udělal kozla zahradníkem.
Nu e pădure fără uscături.	Všude se najde koukol mezi pšenicí.
Înalt ca bradul, prost ca gardul.	dívky o hezkých, hloupých mužích
Prost ca lemnul.
Apa trece, pietrele rămân.	Důležité zůstane.
Tăcerea e de aur.	Mluviti stříbro, mlčeti zlato.